În primul capitol al cărţii Daniel în Vechiul Testament din Biblie, aflăm despre un tânăr cu o credinţă remarcabilă şi cu încredere în Dumnezeul pe care nu l-a văzut sau auzit vreodată, dar în care totuşi crede din toată inima sa. Acest tanar refuza să-şi calce convingerile. Daniel şi cei trei prieteni ai săi au fost aleşi să fie educaţi în palatul regelui deşi erau străini aflaţi în captivitate în acea ţară. Regele a poruncit ca toţi tinerii care au fost aleşi, să mănânce din mâncarea împărătească din care el însuşi mănâncă şi să li se dea cea mai bună îngrijire în timpul pregătirii lor. Ar fi fost foarte uşor pentru Daniel să fie ca şi ceilalţi, bucurându-se de semeţia de a fi tratat regeşte, dar a bănuit că acest rege păgân s-ar putea să fi oferit mâncarea idolilor sau unor dumnezei falşi (cum era obiceiul acelor zile) înainte să o aduca la masă. Aceast lucru, cât şi multe dintre bucatele de la masă era o urâciune înaintea lui Dumnezeu şi deci şi înaintea lui Daniel. Mai degrabă se lipsea de aceste lucruri, chiar dacă aceasta însemna riscarea unor favoruri viitoare.

Aceasta îmi aminteşte de o poveste pe care am auzit-o odată despre un botanist care explora jungla sud-americană. El a descoperit o specie de omizi care "mărşăluiau" într-un singur rând, una în spatele celeilalte mâncând lucrurile de care se bucurau în drumul lor, însă făcând toate acelaşi lucru. Botanistul s-a decis să facă un experiment cu aceste omizi şi să pună una pe marginea unui vas: aceasta umbla în cerc pe buza vasului. Apoi a pus încă una şi încă una până când a umplut buza vasului cu omizi, care erau acum una în coada celeilalte. Omizile şi-au continuat mersul în cerc pe vârful vasului, fiecare urmărind-o pe cea din faţă, făcând aceasta toată ziua. Presupunând că "creaturile" ar putea fi flămânde, botanistul a pus mâncarea preferată a omizilor în mijlocul vasului, unde puteau s-o vadă şi să o miroase, însă omizile şi-au continuat mersul urmărind-o pe cea de dinainte deşi erau toate flămânde. Aceast lucru a continuat timp de şapte zile şi sapte nopti iar în cele din urmă toate au murit de foame şi extenuare chiar dacă mâncarea era atât de aproape de ele şi o puteau ajunge atât de uşor. Fiecare dintre aceste omizi s-ar fi putut opri din mers, gusta mâncarea şi dacă i-ar fi placut s-ar fi putut sătura şi apoi să se alature din nou marşului, dar nici una nu a vrut să iasă din mulţime.

Uneori ne găsim pe noi înşine într-o astfel de situaţie. Poate ştim că ceea ce facem nu este bine pentru noi sau că nu este o practică sanatoasă dar nu ne putem despărţi de "prietenii" noştri sau chiar de familie de frica să nu râdă de noi sau că îşi vor bate joc de noi pentru moralitatea noastra.

Rezultatul acţiunii lui Daniel de a susţine ceea ce credea a fost bun şi a condus la alegerea lui şi a celor trei prieteni ai săi ca cei mai buni elevi din selecţie şi în cele din urmă la promovarea lor în poziţii remarcabile în sistemul de guvernare al regelui.

Dumnezeu ne învaţă prin Cuvântul Său, Biblia că: "tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească." Filipeni 4:8.

Nu este doar o chestiune de însufleţire - trebuie de asemenea să facem ceva pozitiv în acest sens. Domnul Isus Hristos, care a murit pe acea cruce la Golgota, nu a fost răstignit pentru vre-un păcat pe care Îl făcuse, pentrucă, fiind Fiul lui Dumnezeu nu putea şi nu a păcătuit. Dar pentru că noi toţi am păcătuit şi meritam să fim pedepsiţi pentru păcate, Isus Hristos a murit în locul nostru purtând El Însuşi pedeapsa, pentru că nu era nici un alt mod de a potoli mânia lui Dumnezeu. Biblia spune că: "Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit." (Romani 10:9) şi "oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit." (Romani 10:13)

Exact ca aceste omizi putem ignora singurul lucru care ne poate cruţa de un sfârşit groaznic. Trebuie să te opreşti şi să te gândeşti la ceea ce a făcut Domnul Isus....... pentru tine.

Citeşte mai departe despre cum poţi fi mântuit!